Am citit nu demult două cărţi foarte interesante despre creştinismul din China.
DUMNEZEU PUTERNIC ÎN CHINA
ÎNAPOI SPRE IERUSALIM
Nu mai ştiu autorii, dar dacă vreţi să le citiţi sigur le veţi găsi. Eu le-am împrumutat de la o bibliotecă creştină din oraş.
Aceste două cărţi m-au făcut să înţeleg mai bine ce înseamnă a-L urma pe Isus, şi mai ales să imi dau seama cu adevărat ce vreau să fac cu viaţa mea de acum înainte.
Da, sunt creştină, eram şi înaite de a citi cărţile astea, dar acum gîndesc diferit.
Ce vroiam înainte a fost îndepărtat de ceea ce vreau acum.
În prima carte este vorba de un pastor din Europa care s-a dus în China să vorbească cu creştinii chinezi şi să vadă modul lor de viaţă.
A fost împrisionat de credinţa lor, adevărata credinţă.
Povesteşte că într-o zi trebuia să se întîlnească cu un tânăr creştin chinez căruia trebuia să îi dea nişte Biblii. Pastorul se cazase la un hotel, dar tînărul chinez nu ştia la care dintre cele trei hoteluri din oraş se cazase pastorul, şi nici nu putea să întrebe la recepţie de el, pentru că era periculos dacă se afla că un chinez se întîlneşte cu un occcidental(mai ales creştin).
Nu ştia nici măcar cum arată pastorul, îi ştia doar numele.
Nici pastorul nu ştia decât că trebuie să îl contacteze un tânăr creştin chinez.
În acea seară cineva bate la uşa camerei de hotel a pastorului.
Era chiar tânărul căruia trebuia să îi dea cărţile.
După ce şi-a dat seama cine este, pastorul l-a întrebat:”Cum m-ai găsit?”
Tânărul răspunse:”M-am rugat.”
“Bine, ştiu asta”, răspunse pastorul,”dar eu te întreb cum m-ai găsit.”
“Păi nu ţi-am spus? M-am rugat.”
Patorul şi-a dat atunci seama cât de mică îi era credinţa.
Şi cred că la fel este şi credinţa multora dintre noi.
Am uitat ce e comunismul?
Avem libertate de “credinţă.” Doar că nu mai avem credinţă.
Uitaţi-vă! chinezii au încă. Şi ce credinţă!!
Dacă v-ar spune cineva că pe cînd era în închisoare, Dumnezeu i-a vindecat picioarele zrobite, apoi a deschis uşile închisorii şi a închis ochii paznicilor ca el să evadeze, la-ţi crede?
Nici eu n-am crezut la început, iar apoi mi-a părut rău.
Şi Dumnezeu n-a făcut doar atât pentru fratele Yun(care a avut parte de acesta minune). Atunci cînd a ieşit din închisoare, îl aştepta un taxi la poartă.
Când a urcat în taxi şi-a adus aminte imediat o adresă a unei familii de creştini, iar taxiul l-a lăsat acolo.
Domnul a trimis o furtună, ca fratele Yun să aibă timp să se ascundă, iar comunştii să nu poată porni în căutarea lui.
Nu e aşa că e o minune?
Cel mai minunat este faptul că creştinii chinezi nu făceau nimic fără să-L întrebe pe Dumnezeu. Iar Dumnezeu le trimitea călăuzire.
Am învăţat şi eu să mă încred mai mult în El, dar vreau să mă încred pe deplin!
Dumnezeu mi-a răspuns de curând la rugăciuni într-un mod rapid şi minunat.
Mi-a trimis lucrurile pe care le-am cerut, dar mai ales mi-a arătat ce am de făcut.
Nu e minunat?
Atunci cînd Dumnezeu îţi arată ce să faci, şi tu faci acel lucru, fii sigur că va ieşi foarte bine!
De aceea trebuie să ne încredem în El şi să nu facem lucrurile după capul nostru.
Mi-am mai dat seama că nu am nevoie de toate lucrurile pe care le am şi că nu trebuie să-mi port singură de grjă, pentru că Domnul va avea grijă de tot, eu trebuie doar să ascult de El.
Acest lucru l-am experimentat, nu e doar o teorie seacă.
În a doua carte se vorbeşte în special despre viziunea creştinilor chinezi de a duce creştinismul pe tot drumul înapoi spre Ierusalim.
To aici se mai vorbeşte şi depre adevărata misiune, despre trimiterea lucrătorilor de către Dumnezeu, despre călăuzirea Lui în lucrare.
Vă recomand din toată inima să citiţi aceste cărţi. Veţi vedea o schimbare. Veţ vedea totul în altă lumină, aşa cum văd eu acum altfel lucrurile.
Am spus la început că ceea ce vroiam înainte a fost îndepărtat de cee ce vreau acum.
Atunci vroiam un viitor pe cre să mi-l clădesc singură.
Acum vreau să Îl slujesc pe Dumnezeu, dar nu după capul meu, ci după Voia Lui.
Dumnezeu puternic în China
15 aprilie 2011
Am citit nu demult două cărţi foarte interesante despre creştinismul din China.
DUMNEZEU PUTERNIC ÎN CHINA
ÎNAPOI SPRE IERUSALIM
Nu mai ştiu autorii, dar dacă vreţi să le citiţi sigur le veţi găsi. Eu le-am împrumutat de la o bibliotecă creştină din oraş.
Aceste două cărţi m-au făcut să înţeleg mai bine ce înseamnă a-L urma pe Isus, şi mai ales să imi dau seama cu adevărat ce vreau să fac cu viaţa mea de acum înainte.
Da, sunt creştină, eram şi înaite de a citi cărţile astea, dar acum gîndesc diferit.
Ce vroiam înainte a fost îndepărtat de ceea ce vreau acum.
În prima carte este vorba de un pastor din Europa care s-a dus în China să vorbească cu creştinii chinezi şi să vadă modul lor de viaţă.
A fost împrisionat de credinţa lor, adevărata credinţă.
Povesteşte că într-o zi trebuia să se întîlnească cu un tânăr creştin chinez căruia trebuia să îi dea nişte Biblii. Pastorul se cazase la un hotel, dar tînărul chinez nu ştia la care dintre cele trei hoteluri din oraş se cazase pastorul, şi nici nu putea să întrebe la recepţie de el, pentru că era periculos dacă se afla că un chinez se întîlneşte cu un occcidental(mai ales creştin).
Nu ştia nici măcar cum arată pastorul, îi ştia doar numele.
Nici pastorul nu ştia decât că trebuie să îl contacteze un tânăr creştin chinez.
În acea seară cineva bate la uşa camerei de hotel a pastorului.
Era chiar tânărul căruia trebuia să îi dea cărţile.
După ce şi-a dat seama cine este, pastorul l-a întrebat:”Cum m-ai găsit?”
Tânărul răspunse:”M-am rugat.”
“Bine, ştiu asta”, răspunse pastorul,”dar eu te întreb cum m-ai găsit.”
“Păi nu ţi-am spus? M-am rugat.”
Patorul şi-a dat atunci seama cât de mică îi era credinţa.
Şi cred că la fel este şi credinţa multora dintre noi.
Am uitat ce e comunismul?
Avem libertate de “credinţă.” Doar că nu mai avem credinţă.
Uitaţi-vă! chinezii au încă. Şi ce credinţă!!
Dacă v-ar spune cineva că pe cînd era în închisoare, Dumnezeu i-a vindecat picioarele zrobite, apoi a deschis uşile închisorii şi a închis ochii paznicilor ca el să evadeze, la-ţi crede?
Nici eu n-am crezut la început, iar apoi mi-a părut rău.
Şi Dumnezeu n-a făcut doar atât pentru fratele Yun(care a avut parte de acesta minune). Atunci cînd a ieşit din închisoare, îl aştepta un taxi la poartă.
Când a urcat în taxi şi-a adus aminte imediat o adresă a unei familii de creştini, iar taxiul l-a lăsat acolo.
Domnul a trimis o furtună, ca fratele Yun să aibă timp să se ascundă, iar comunştii să nu poată porni în căutarea lui.
Nu e aşa că e o minune?
Cel mai minunat este faptul că creştinii chinezi nu făceau nimic fără să-L întrebe pe Dumnezeu. Iar Dumnezeu le trimitea călăuzire.
Am învăţat şi eu să mă încred mai mult în El, dar vreau să mă încred pe deplin!
Dumnezeu mi-a răspuns de curând la rugăciuni într-un mod rapid şi minunat.
Mi-a trimis lucrurile pe care le-am cerut, dar mai ales mi-a arătat ce am de făcut.
Nu e minunat?
Atunci cînd Dumnezeu îţi arată ce să faci, şi tu faci acel lucru, fii sigur că va ieşi foarte bine!
De aceea trebuie să ne încredem în El şi să nu facem lucrurile după capul nostru.
Mi-am mai dat seama că nu am nevoie de toate lucrurile pe care le am şi că nu trebuie să-mi port singură de grjă, pentru că Domnul va avea grijă de tot, eu trebuie doar să ascult de El.
Acest lucru l-am experimentat, nu e doar o teorie seacă.
În a doua carte se vorbeşte în special despre viziunea creştinilor chinezi de a duce creştinismul pe tot drumul înapoi spre Ierusalim.
To aici se mai vorbeşte şi depre adevărata misiune, despre trimiterea lucrătorilor de către Dumnezeu, despre călăuzirea Lui în lucrare.
Vă recomand din toată inima să citiţi aceste cărţi. Veţi vedea o schimbare. Veţ vedea totul în altă lumină, aşa cum văd eu acum altfel lucrurile.
Am spus la început că ceea ce vroiam înainte a fost îndepărtat de cee ce vreau acum.
Atunci vroiam un viitor pe cre să mi-l clădesc singură.
Acum vreau să Îl slujesc pe Dumnezeu, dar nu după capul meu, ci după Voia Lui.
